Firmele nu se plâng degeaba de fiscalitate, este enormă
Majorarea impozitelor si a contributiilor sociale va adanci deficitele, nu le va rezolva.
Soluţia majorarii impozitelor si contribuţiilor pentru cresterea veniturilor bugetare, in conditiile in care firmele si populatia sunt deja foarte impovarate, nu este viabila si nu va permite corectarea deficitului statului, a avertizat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Intr-un discurs mai dur decat obisnuise publicul, Isarescu a criticat deschis clasa politica ca a intarziat prea mult cu taierea cheltuielilor statului dupa inceputul caderii economice din toamna lui 2008 si in continuare prefera sa incerce sa faca ajustari prin creşterea veniturilor, adică prin impozite mai mari.
“Nimeni nu doreşte să taie cheltuieli (publice, n. red.), iar situaţia nu se poate rezolva decât prin conflicte. Cum se rezolvă problema – cu o sarcină fiscală la nivelul firmelor? Bâzâie firmele şi nu sunt pe lângă subiect. Toate se plâng de nivelul exagerat al impozitării, fiscalitatea, birocraţia e enormă”, a spus Isărescu la seminarul “România 2010: Constrângerile economico-financiare şi imperativele sociale”, organizat de BNR în colaborare cu revista “Săptămâna Financiară” şi ziarul “Financiarul”.
El a subliniat discrepanţa dintre povara fiscală foarte mare în cazul firmelor – pentru 100 de lei venit, impozitele şi contribuţiile totale se ridică la 80 de lei – şi nivelul foarte scăzut al veniturilor colectate la buget, de puţin peste 30% din Produsul Intern Brut.
“Căutăm soluţii probabil unde nu trebuie să le găsim. Impozitarea muncii în continuare, mărirea contribuţiilor sociale, cred că ar mări deficitul. Nu ar avea efectul să aducă mai multe venituri la buget, ci să le micşoreze”, spune Isărescu. Guvernul a încercat să impună o reducere a salariilor în domeniul public cu 25% pentru anul acesta şi a pensiilor cu 15%, pentru a reduce cheltuielile. Curtea Constituţională a respins însă măsura de reducere a pensiilor, justificând că acestea reprezintă un drept câştigat de contribuabil.
Ca măsură alternativă, Executivul a majorat TVA de la 19% la 24% de la 1 iulie, iar mai recent au apărut discuţii despre revenirea la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor. Cu toate măsurile de ajustare, deficitul bugetar proiectat pentru anul acesta ajunge la 6,8% din PIB, aproape de vârful istoric de anul trecut, de 7,4%.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului, a admis ieri deschis că împrumutul de 20 de miliarde de euro, contractat în primăvara trecută de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional a avut tocmai scopul de a permite statului să evite colapsul, în condiţiile în care Executivul nu a reuşit să ajusteze cheltuielile suficient de repede la noile condiţii economice, aşa cum a făcut mediul privat.
Deşi BNR îşi păstrează formal estimarea că economia se va contracta cu numai 0,5% anul acesta, niciunul din oficialii din Strada Doamnei nu mai are curajul să vorbească despre reluarea creşterii economice, ci insistă pe reducerea cheltuielilor statului, care înseamnă însă presiune în continuare pe consum.
“Personal mi se pare totuşi evident că pentru o ţară ca România stabilitatea financiară trebuie să vină înaintea creşterii economice, oricât timp”, a spus Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, răspunzând la o întrebare privind câţi ani de recesiune ar putea să aibă în faţă România, dacă statul nu poate veni cu soluţii pentru susţinerea creşterii economice.
Avem probleme cu banii
Ministerul Finanţelor ar putea ajunge în situaţia să nu mai găsească bani pe piaţă dacă nu îşi administrează bine resursele, avertizează guvernatorul. BNR nu este dispusă să susţină statul pentru a se împrumuta oricât de mult, a subliniat ieri Isărescu, arătând că banii “buni” nici nu pică din cer şi nici nu vin din tiparniţă, ci trebuie obţinuţi prin muncă. “Problema finanţării deficitului bugetar nu este de nediscutat, cu atât mai mult cu cât în societatea românească apare cam aşa: noi facem legi bune şi cineva asigură banii. Cum vine asta? Cei care fac legi bune şi apar la televizor să vină să facă şi rost de bani.”
Este pentru prima dată când Isărescu vorbeşte deschis despre problema finanţării deficitului bugetar. În primăvara anului trecut, când leul era sub o presiune puternică de depreciere, iar dobânzile erau foarte mari, BNR a facilitat finanţarea deficitului bugetar, refinanţând anumite bănci prin operaţiuni bilaterale, astfel încât acestea să poată cumpăra titluri de stat la dobânzi rezonabile. Acum guvernatorul semnalează însă că asemenea aranjamente nu mai sunt agreate.
“Am auzit de atâtea ori în ultimele şase luni această frază nefericită: «Sunt bani». Să ne spună unde sunt, poate este o comoară undeva şi noi nu ştim.”
Pe de altă parte, guvernatorul a găzduit la începutul săptămânii o întâlnire cu şefii marilor bănci locale şi oficialii Ministerului Finanţelor, în cadrul căreia a fost discutată o emisiune de obligaţiuni în euro la Bucureşti, prin care Trezoreria vrea să atragă 400 de milioane de euro.
Banii de la FMI au salvat statul, în locul tăierii cheltuielilor
Sectorul privat s-a ajustat imediat după începerea crizei, însă statul nu a reuşit să îşi diminueze cheltuielile, ceea ce a făcut necesară apelarea la împrumutul de la FMI şi Uniunea Europeană, a declarat Lucian Croitoru (foto), consilier al guvernatorul BNR. “Sectorul privat a făcut reducerile necesare imediat după criză, dar statul nu a putut şi a fost nevoie de FMI, ca să facă ce? A fost nevoie de FMI ca să salveze statul român, să spunem adevărul. Altfel, am fi intrat în faliment. Dar l-a ajutat cu condiţia să se facă reforme majore, cu preţul de a face ajustările acolo unde e necesar. S-a cumpărat stabilitatea mediului economic.” Iniţial împrumutul de la FMI a fost prezentat ca o “centură de siguranţă”, însă foarte rapid Guvernul a cerut ca, în mod excepţional, o parte din banii de la FMI să meargă direct la Trezorerie pentru a permite plata cheltuielilor curente, în loc să meargă în rezerva BNR, aşa cum se procedează în mod uzual. Croitoru consideră că statul a fost prea mare faţă de nevoile economiei inclusiv în perioada 2005-2008, însă în acea perioadă intrările mari de capitaluri private au mascat această realitate. Sectorul privat a fost cel care a creat deficitul extern şi îndatorarea mare externă în anii de boom, dar statul nu a putut să se ajuteze suficient de rapid după începutul crizei. Croitoru a precizat că economia României nu poate creşte fără capital extern, susţinând că amânarea reformelor a condus de multe ori la recesiune sau încetinirea creşterii economice. “Din nefericire, România nu e în stare să producă suficiente economii în interior pentru a asigura o creştere în jurul potenţialului. România are nevoie de capitaluri externe. Fără aceste capitaluri, România ar creşte la rate semnificativ sub potenţial.”
Stabilitatea financiară, mai importantă decât creşterea economică
Reluarea creşterii economice cade în subsidiar faţă de asigurarea unei stabilităţi financiare care presupune ajustarea deficitului statului, pârghiile mari fiind în mâinile politicii fiscale, afirmă Valentin Lazea (foto), economistul-şef al BNR. “Personal mi se pare totuşi că e evident că pentru o ţară ca România stabilitatea financiară trebuie să vină înaintea creşterii economice, oricât timp.” În opinia economistului-şef al BNR rolul băncii centrale în reluarea creşterii economice nu poate fi semnificativ, politica fiscală fiind locul unde există pârghiile importante acum şi în viitorul apropiat. “Într-o asemenea situaţie, pârghiile cele mari sunt în mâinile politicii fiscale, inclusiv nivelul dobânzii, tot de fiscal depinde, pentru că cu cât se face mai repede revenirea la o stare fiscală de normalitate, cu atât dobânzile pot să vină în jos.” Lazea a explicat că sistemul de solidaritate socială nu funcţionează în România, iar introducerea unei cote progresive de impozitare este “exclusă din start”, într-un mediu în care oamenii bogaţi nu sunt dispuşi să îi sprijine pe ceilalţi, care stau şi aşteaptă serviciile sociale. “Nu o să fac o recomandare pentru introducerea unei cote progresive, pentru că în acest mediu este exclusă din start.” Soluţia dezechilibrului bugetar ar fi, în aceste condiţii, ca fiecare să îşi asume responsabilitatea pentru viitorul său şi nu recurgerea la populism, apelarea la împrumuturi externe sau recursul la solidaritatea internă. Potrivit lui Lazea, problema deficitului structural al sistemului de asigurări sociale poate fi rezolvată doar prin modificarea comportamentului fiecărui cetăţean, care trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru viitorul său, respectiv să contribuie şi la sisteme private de pensii sau sănătate.
Sursa: Ziarul Financiar
